S’ùrtimu de cuàturu artìculus – (innoi fait a ligi su primu, su segundu e su de tres)
Artìculu scritu in tres lìnguas [1

  Su tempus chi seus bivendi est terrìbili po su mundu e duncas po sa Sardìnnia puru. Eus chistionau de sa crisi e de comenti s’Itàlia si-ndi potzat scabulli. Si podeus preguntai imoi chi nc’est calincuna cosa diferenti de nai po s’ìsula nosta. Emus a podi arraxonai de unu Stadu sardu federau duas bortas, in Itàlia e in Europa, ma no est ni su tempus ni su logu. Is problemas funt sèmpiri is pròpius, calincunu prus grai, àterus cun particularidadis de importu: sa smèngua de is nàscidas, s’abandonu de sa scola, su disterru de is mellus giòvunus, su disimpreu, s’arruina de s’ambienti, is aministratzionis pùbricas chi no ndi giuant, sa corrutela, sa scarsesa de is infrastruturas de trasportu e digitali.

  In su centru de is chistionis nci funt is giòvunus: ita ddis depit imparai sa scola? Una maista unu tempus naràt “a is pipius ddis depeus imparai sa matemàtica e s’italianu”. Podeus partiri de custu amentu e de su consideru ca su mundu oindii est prus trebeddau meda; depeus aciungi sa lìngua e sa cultura sarda po chi issus scìpiant chini funt e de aundi benint, s’informàtica e s’ingresu po chi potzant chistionai cun su mundu e agatai impreu. Su nùmeru de is piciocus chi acabant sa scola manna depit amanniai meda.

  Ma is prus giòvunus mannus abetant sceda lestra e insandus sa Sardìnnia depit pediri una parti de su gastu chi at a essi finantziau de sa UE. S’ìsula bolit totu digitalisada po ca sa genti potzat traballai in domu puru in is prus biddas piticas, chi siant de logu paris o de monti. Ambienti bolit nai assètiu idro-geològicu e urbanìsticu, amparu de sa sienda culturali; bolit nai logus archeològicus, costumus e torra lìngua. Podeus bisai de prantai padentis de su connotu, mancai produtivus puru: suèrgius, matas de nuxi e nuxedda (amenteus-sì de sa Ferrero chi at comporau padentis de nuxedda in Turchia), e aici sighendi, po fai torrai sa Sardìnnia birdi comenti fiat a s’inghitzu de s’800. Benintèndiu, is forestas abisòngiant de dexenas e centenas de annus po amanniai; iat a essi un’arregalu po fillus e nebodis. Ma a castiai beni sa cosa, emus a podi tenni profetu lestru de sa spèndida e de su traballu chi nci at a bolli e puru de contai a su mundu  de una polìtica ecològica sarda. S’amentaus de sa Califòrnia de Schwarzenegger?

  Sa Sardìnnia depit bessiri unu logu chi siat disigiau de is impresas, is chi nci funt giai e is chi ant a benni de foras, abastit chi portint produtzionis coerentis cun su mòlliu ambientali nostu. E duncas si serbint infrastruturas de trasportu, energia a bonu prètziu, arretzas turìsticas. Sa messarìtzia e sa pastoria bolint un’arrexonu po issas sceti. Is impresas funt tropu piticas e isuladas; tocat a incoragiri is meris po ponni impari is terras e is impresas po s’agiudai apari. Si serbit un’aministratzioni regionali eficienti e capassa de chistionai cun su mundu. Su virus nos’amentat ca sa sanidadi depit torrai sceda a sa genti, inghitzendi de is biddas.

  Ma, innantis de totu, nosu sardus si depeus preguntai chi seus genti chi bolit detzidi e fai o pediri e abetai.

Noda

 

  1. In this link you can find the Sardinian text compared with the English and Italian ones
    In questo collegamento potete trovare il testo sardo confrontato con l’inglese e l’italiano
    In custu liòngiu podeis agatai su testu sardu cumparau cun s’ingresu e s’italianu
 

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *