NB. Artìculu scritu in tres lìnguas [1]
Su de tres de cuàturu artìculus – (innoi fait a ligi su primu e su segundu)

  Sa BCE est comporendi-nosì is tìtulus de dèpidu pùbricu, s’UE s’at a donai unus 250 milliardus de èurus. Depeus spendi custu biaxi de dinai po fai s’Itàlia de bellu e nou e po custu si serbit unu pianu grandiosu e beni balantzau.

  Sa crèscida de is nàscidas at a essi sa cunsighèntzia de su pianu etotu e prus pagu matèria de atzionis deretas. Tocat invècias a mudai a lestru sa scola, de sa primària a s’universidadi, po chi siat beni alliongiada cun su mundu de su traballu e imparit a is piciocus su chi ddis serbit po agatai impreu. Po movi s’economia luegus depeus pensai a una spesa pùbrica manna e a fabricai òperas utilosas, cunforma a is fueddus afatantis. Depeus chistionai de ambienti: assètiu idro-geològicu e urbanìsticu, amparu de sa sienda culturali; de digitalisadura de is aministratzionis pùbricas e de sa sotziedadi etotu; de sanidadi, mascamenti de logu; de infrastruturas, inghitzendi de is trasportus; de circa scientìfica e annoamentu.

  Passau s’apretu, at a spaciai sa possibilidadi po su stadu de spendi a dèpidu e invècias is prèstidus ant a essi torraus. Sa spesa pùbrica at a movi s’economia, ma tocat puru a aconciai is magàngias bècias. Sa pigada fiscali est tropu grai, pruschetotu asuba de su traballu; po dda smenguai depeus allichidiri is finàntzias pùbricas. Su balantzu de su stadu italianu est prenu de gastus e intradas pèrdias po privilègiu sceti de trumas de interessu sena de profetu perunu po sa crèscida econòmica e su benistai de totus. Unus cantu stùdius amostant ca podeus chistionai de unus 100 milliardus e ca nc’iat a essi su tanti po abambiai in balantzu su pesu de is pagamentas (e po nd’abarrai puru!). Un’àteru muntoni de dinai iat a podi benni de is impostas no pagadas, su sfrosu. Custu est stètiu avalorau medas bortas, is nùmerus funt mannus e diferentis, ma comenti po sa crèscida de sa natalidadi, mellorias ndi podint benni de s’atzioni generali prus che de una dereta. Po chi su pianu siat cumpriu, depeus fai benni eficientis is maneras de manigiai de is aministratzionis pùbricas, cumentzendi de sa giustìtzia, po sighiri cun is apaltus e is còmporas. No si podeus scaresci de liagas comenti sa corrutela, su sfrosu giai arremonau, is sotziedadis criminalis chi tenint liòngius internatzionalis, arrichesas mannas e impestant sa vida pùbrica no sceti in is arregionis aundi funt nàscïas.

  Po fai totu custu si serbint unu guvernu chi tèngiat autoridadi e cumpetèntzia e s’acòrdiu de sa prus parti manna de su pòpulu. Comenti a nai: depeus mudai impari su mòlliu istitutzionali – tipu de stadu e guvernu e lei eletorali – e sa conca de sa genti. Chi Deus nos’agiudit!

                                                                                                                                        (sighit)

Noda

  1. In this link you can find the Sardinian text compared with the English and Italian ones
    In questo collegamento potete trovare il testo sardo confrontato con l’inglese e l’italiano
    In custu liòngiu podeis agatai su testu sardu cumparau cun s’ingresu e s’italianu

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *