Custu artìculu bessit innoi e me in su blog sardunomics.

 

  Est tempus de inghitzai a circai de cumprendi chi custu mundu nou e abertu chi nd’eus strantaxau apat amelliorau o impeurau sa vida nosta e comenti apat fatu a ddu fai. Est po custu chi, unus cantu economistas, polìticus e studiosus de ònnia genia, funt circhendi de ndi bogai a pillu s’arrexonamentu e giai a ndi chistionai est grandu cosa.
Asuta unu artìculu de Dani Rodrik (professori de economia me in sa Harvard University) publicau de Project Syndicate, chi, po comenti fiat scritu, mi nd’est partu làstima de ddu sconciai cun is fueddus mius e duncas dd’apu sceti tradùsiu, circhendi de ddu poderai comenti fiat.

 

 

(Figura liada de pixabay)
   Parit chi is elites de is afàrius e de sa polìtica de totu su mundu, custas diis apant cuncordau in pari una bidei po cumbati sa tìrria contras a sa globalizatzioni chi, is populistas che Trump, funt stètius bonus a fai a votus. Su tempus de nai ca sa globalizatzioni fait profetu a totus est spaciau: nosu depeus, is elites imoi nosi ddu permitint, cumprendi ca sa globalizatzioni produsit genti chi nci guadàngiat e genti chi nci perdit. Ma sa sceda chi fait a torrai, no est a firmai sa globalizatzioni o a dda fai torrai agou; est a fai a manera de arrecumpensai a is chi nci at pèrdiu.
S’idei noba, dd’at declarada in pagus fueddus Nouriel Roubini: sa tìrria contras a sa globalizatzioni “fait a dda aguantai e a dda guvernai cun polìticas chi arrecumpensant a is traballantis, po totus is dannus e is costus chi ant tentu”, narat issu. “Sceti ponendi in pro custas polìticas, is chi nci ant pèrdiu cun sa globalizatzioni inghitzant a pensai ca forsis nci dd’ant a fai issus puru a amesturai cun is chi nci guadàngiant”.
  Custu arrexonamentu parit cosa nodida, siat po s’economia che po sa polìtica. Is economistas est tempus meda chi ddu sciint ca sa liberalizatzioni de su cumèrciu, fait dannu a sa partzidura de su frutu de s’economia e po calincunu dannus schetus pròpiu, mancai fatzat cresci sa turta de partziri po su stadu. Duncas is acòrdius cumercialis amelliorant chentze duda s’arrichesa de su stadu ma sceti chi is chi nci guadàngiant arrecumpensant a is chi nci perdint. S’arrecumpensa assegurat puru chi meda prus eligidoris siant de acòrdiu a aberri su cumèrciu e iat a depi essi una polìtica bona.
In antis de su stadu sotziali, is brigas intra s’aberri e su partziri su frutu de s’economia at fatu a ddas arresolvi siat cun s’emigratzioni de is traballantis chi si ndi andànt a pandelas, che torrendi a ponni tàcias protetzionistas, prus che totu in sa messarìtzia. Comenti su stadu sotziali est crèsciu, s’acàpiu est bessiu prus pagu strintu permitendi de aberri de prus a sa liberalizatzioni de su cumèrciu. Oindii is stadus prus avantzaus chi funt puru is prus abertus a s’economia internatzionali, funt puru cussus abì is arretzas de seguresa e is programas de asseguratzioni sotziali – su stadu sotziali – funt prus spainaus. Sa circa scientìfica me in Europa at amostau ca is chi nci perdint cun sa globalizatzioni agradessint programas sotzialis prus mannus e fainas po amelliorai su mercau de su traballu.
Chi sa cuntrariedadi a su cumèrciu abertu no nci dd’at fata bessiri acutza in sa polìtica de s’Europa oindii, est puru ca cussus aprigus sotzialis abarrant fortis e totu innias, mancai si siant indebilitaus custus ùrtimus annus. No est unu scimpròriu a nai ca su stadu sotziali e s’economia aberta funt stètius duas facis de sa pròpiu medàllia po tempus meda in su de binti sèculus.
Cunfrontas a stadus europeus meda, is Stadus Unius funt arribaus a tradu a sa globalizatzioni. Fintzas a pagu tempus sa mannesa de su mercau insoru e su fatu ca fiant arrenconaus prus o mancu, ddus at agiudaus a s’aprigai de is importatzionis, prus che totu cussas de is logus abì pagant pagu sa genti. E tenint puru, unu stadu sotziali dèbili.
Candu is Stadus Unius ant inghitzau aberri a is importatzionis de su Messicu, de sa Cina e de is àterus stadus chi circànt de bessiri avantzaus me is annus 80, faiat a s’abetai chi essant atraessau su pròpiu mori de s’Europa. E invècias, imprenus de Reaganite e de bideis fundamentalistas de mercau, is Stadus Unius ant fatu a s’imbressi. Po comenti dda ponit Larry Mishel, presidenti de su Economic Policy Institute “iant scioberau de no ndi fai contu de is chi nci perdiant”. In su 1981, su “programa de acònciu de su cumèrciu (TAA) est stètiu una de is primus cosas assaltilladas de Reagan, liendi-ndi su tanti arrecumpensau cida po cida”.
Su dannu est sighiu me is aministratzionis Democraticas chi funt benidas a pustis. Me is fueddus de Mishel “chi is amigus de su cumèrciu lìberu ndi iant tentu contu a beru de is traballantis, iant a ai pòtziu sustenni una filera de polìticas chi essant fatu cresci is pagas: ocupatzioni prena, cuntratatzioni colletiva, standard de traballu artus, pagas mìnimas fortis e aici sighendi.” E totu custu iat a ai fatu a ddu fai “in antis de donai su corpu crescendi su cumèrciu cun is stadus a pagas bàscias”.
Imoi is Stadus Unius nci dda iant a fai a torrai agou e a sighiri custa sabidoria chi est nascendi? In su 2007 su scientziau polìticu Ken Scheve e s’economista Matt Slaughter iant domandau “unu New Deal po sa globalizatzioni” me is Stadus Unius, chi iat a ai acapiau a pari “su impènniu po una economia mundiali, cun sa partzidura de su frutu de s’economia e totu.” Me is Stadus Unius, iant nau issus, fiat a ndi strantaxai unu sistema de tàcias federalis prus progressivu.
Slaughter iat traballau in una aministratzioni Republicana, cun su Presidenti George W. Bush. E custu amostat comenti si siant acutzaus is arrexonamentus polìticus me is Stadus Unius, ca oindii no fait nimancu a ddu pensai chi cosas aici ndi potzant benni de is Republicanus. Su sfortzu de Trump e de is cumpàngius cosa sua me in su Cungressu po crastai su programa de asseguratzioni sanitaria firmau de su Presidenti Obama, at amostau s’idei de is Republicanus de incurtziai no de cresci is aprigus sotzialis.
Oindii, po s’idei chi nci siat abisòngiu de arrecumpensai a is chi nci ant pèrdiu, serbit chi is chi nci ant guadangiau siant deaveras interessaus a ddu fai – chi cretant ca no fait a poderai s’economia aberta si is chi nci perdint no cuncordant. Sa presidèntzia de Trump at amostau puru un’àtera possibilidadi de castiai sa cosa: sa globalizatzioni, a su mancu po comenti est interpretada, incorrutzat su poderi polìticu conca a is chi tenint sa capacidadi o sa sienda po nci guadangiai cun su mercau abertu, strupiendi ònnia manera chi is chi nci perdint podint agatai po fai balli s’interessu insoru. Sa tìrria contras a sa globalizatzioni chi crescit a pagu a pagu, comenti at amostau Trump, fait a dda fai andai conca a un’àteru programa polìticu, prus acanta a is interessus de is elites.
Sa polìtica de s’arrecumpensa sunfrit sèmpiri de unu problema connotu de is economistas comenti e “incoerèntzia de tempus”. In antis chi una polìtica noba – est a nai unu acòrdiu cumerciali – siat fata, a is chi nci guadàngiant ddis cumbenit a promiti de arrecumpensai a is chi nci perdint. Ma candu sa polìtica
est fata, s’interessu de ddu fai a beru su chi iant promìtiu, est pagu, siat po ita ca a torrai agou costat meda fatu chi siat, e puru po ita ca, sa pesa de su poderi si incorrutzat conca a issus.
Su tempus de arrecumpensai est beniu e nc’est passau. Puru chi essat fatu a ddu fai binti annus a oi, imoi no est prus una sceda chi fait a torrai contras a is scòncius chi produsit sa globalizatzioni. Po fai avantzai a is chi sighint a nci perdi, iat a tocai a pensai de mudai is arrègulas de sa globalizatzioni e totu.

Po ndi sciri de prus
Too Late to Compensate Free Trade’s Losers – Project Syndicate – Dani Rodrik

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *